Blog Cecilia Angheluta

< Inapoi

Slow Food sau Fast Food ?

         Tipareste        Trimite prin email

Desi cauzele care au declansat Razboiul Melcului dateaza cu siguranta cu mult înainte, povestea de fata începe în 1986, la Roma, când jurnalistul Carlo Petrini organizeaza un protest inedit fata de inaugurarea unui fast food McDonald’s în Piazza di Spagna, din Roma. În loc sa uzeze de mijlocul mult mai brutal folosit de un agricultor din Franta, care a intrat cu tractorul într-un McDonald’s din Paris, Petrini s-a multumit cu un protest pasnic, în care influentei globalizante si uniformizante reprezentate de McDonald’s i s-au opus cetateni care pur si simplu au mâncat paste în fata mult-hulitului restaurant.

Petrini a înteles ca industrializarea tot mai accentuata a pietei alimentare si influenta globalizanta a acestui proces conduc implacabil catre standardizarea gusturilor si anihilarea diversitatii a mii de varietati de mâncare. Ceea ce parea la început o miscare de protest sortita esecului si-a gasit însa adepti pe cinci continente, astfel încât Miscarea Slow Food are astazi mai mult de 80.000 de membri în peste 50 de tari.

Totul a început prin actiunea acestui singur entuziast, care mai întâi si-a adunat prietenii si le-a vorbit, apoi i-a îndemnat sa duca vorba mai departe. Activistii Slow Food si-au ales ca simbol melcul, s-au organizat în mod stralucit, astfel încât sa-si poata asigura independenta financiara si au devenit, cu an ce trecea, din ce în ce mai influenti. De ceva vreme, Miscarea a fost recunoscuta oficial de catre Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie, drept un organism de utilitate publica, acceptat ca partener de dialog.

Secretul succesului? Probabil felul în care Petrini si tovarasii sai au stiut sa-si explice scopurile si sa-si fundamenteze actiunile, sa convinga lumea ca ideile lor nu reprezinta doar mofturile unor nostalgici romantici, ci au o miza extrem de serioasa. Una dintre confirmarile acestei mize a fost derogarea pe care Slow Food a obtinut-o pentru Italia din partea Uniunii Europene, cu privire la unele reglementari de igiena alimentara care ar fi dus la disparitia a mii de mici fermieri si producatori de specialitati traditionale, incapabili sa se adapteze tavalugului de conditii impuse de o industrie dominata de giganti alimentari transnationali.

Rezultatul? Este vizibil, poate, în felul în care Italia a ramas tara diversitatii culinare, cu un turism înfloritor, cu mii de feluri de brânzeturi, salamuri si vinuri de recunoastere mondiala

Întelegând gastronomia în legatura directa cu politica, agricultura si ecologia, Slow Food militeaza pentru satisfacerea placerii alimentare cu constiinta si responsabilitate, apara biodiversitatea, raspândeste educatia gustului si pune în contact producatorii de elita cu consumatorii, prin diverse evenimente si initiative.

Slow Food promoveaza agricultura cu un impact scazut asupra mediului înconjurator. Desi recunoaste importanta cercetarii stiintifice, Slow Food se opune utilizarii culturilor agricole modificate genetic si militeaza pentru etichetarea corespunzatoare a tuturor produselor care au în componenta ingrediente rezultate din manipularea genetica, astfel încât consumatorii sa stie ce cumpara si ce manânca.

< Inapoi

NOUTATI LEGISLATIVE

LEGATURI UTILE